m-aşezasem pe şinele de cale ferată
nu vă-nspăimântaţi! era o cale ferată dezafectată demult
m-aşezasem cu faţa-n sus şi mă călca vântul
din vânt cădea câte-un oraş luat pe sus
blocurile şi trotuarele se-aşezau de-a stânga
de-a dreapta
mall-urile dădeau grozav din şoldurile puternice
luându-şi în stăpânire locul
iar oamenii îşi căutau numele de-a lungul
şinelor de cale ferată
toate le zăream aşezată pe şinele de cale ferată
deodată nu mai erau oraşe
erau doar cai
frământau vântul cu toate copitele lor
de stânga de dreapta
iar din vânt zburau idei în toate părţile
iar din idei zburau numele oamenilor
luaţi pe sus
sus
4 comentarii:
cind eram mic ma jucam si eu ca micul pinky pe sinele de cale ferata. sarind din traversa in traversa, asteptam infrigurat sosirea trenului ca sa ma feresc in ultima secunda!
ce misto era!
Eu n-aş avea încredere nici în şinele dezafectate, că am văzut la televizor cum deodată, ţuşti!, trece trenul!...
Vania, cum ne e norocu'!
rebelule, io nu chiar aşa!
Trimiteți un comentariu