joi, 12 ianuarie 2012

seneca

Niciun comentariu:

Nimeni nu se poate apropia în siguranţă de cei puternici. 
Nemo potentes aggredi tutus potest. 

 (Află pentru care alt înţelept am optat azi aici. )

vineri, 6 ianuarie 2012

paulina popa - "vâsla de ametist. cartea grecia. jurnal liric"

Un comentariu:
Fiindu-mi şi prietenă – îmi place să cred asta; de ce n-am fi – şi editoarea care m-a „lansat” pe orbita deschisă a poeziei, cineva ar crede că nu pot fi obiectivă în ceea ce priveşte „tratamentul” aplicat textelor Paulinei.
Nu cred că se va supăra dacă voi strecura aici o mărturisire: când am citit volumul „Cu mâinile în flăcări” (1991) abia am simţit o pâlpâire în minte. Mi-am zis atunci că Paulina Popa scrie frumos, dar izvoarele curg încă liniştite la vale; n-au stat în loc.

Volum cu volum, Paulina Popa îşi regenera textele, deschidea şi închidea porţile universului, experimenta, căuta, încerca. Până când, într-o zi, începând cred cu volumul „Ghilotina sinelui”, bum!, am strigat: „U-ha! O carte de poezie...atotcotropitoare.”  Mi-a plăcut mult şi titlul.

Acum versurile ei sună cam aşa: „Ziceai:/Obiecte de sare se sparg în jur/şi ce minune persistă/în spuma transparentă/în care soarele se încrucişează/şi scapără-n nisip.” (Fericirea, vâslă de ametist, p.5)

Sau: „Apele se frământă,/ridică valuri de culoarea istoriei,/scot la iveală monştri cu cap de om,/ şerpi de apă,/aceia care mănâncă gândurile noastre,/ale tuturor,/ stânci mari şi focul negru/ din miezul pământului.// Apele se zbuciumă,/ ridică peşti.” (Lumina Domnului, p.7)

Nu am de gând să scriu o recenzie. E doar o scurtă prezentare de carte.

(paulina popa, vâsla de ametist. cartea grecia. jurnal liric, deva, editura emia, 2011)

Un poem din acest volum îl găsiţi aici...
Dacă aveţi timp citiţi şi postările mele de astăzi de pe blogul foiţe devene şi absolut obişnuit

luni, 2 ianuarie 2012

calendar 2012, ianuarie, 2

2 comentarii:
 
overstock
 
stoc excedentar…surplus…au fost…
 
de mâine
înnoroire în cotidian
de mâine fără margini de pădure cu
lupi fără ninsoare fără beteală fără ţurţuri
fără ştiri din sat
 
am unele presimţiri
aşa că astăzi n-am să trec barajul din sohodol
astăzi am să recapitulez întâmplările zilelor de vacanţă
îmi voi reface ficatul poate voi fotografia ceva
voi lipi toarta amforei de pe vitrina cu bibelouri
a  mamei
 
poate voi căuta ruinele vreunei cetăţi de omăt
pe straja şi vârful parâng se văd urme negre de pământ
schiorii n-au fost prea fericiţi se pregătesc de plecare
îmi pregătesc şi io ipocrizia zâmbetul făţarnic şi
zâmbetul maliţios grosolăniile
îmi umplu buzunarele cu pietre îmi calc pantalonii
bleu marin cămaşa albă curăţ de scame puloverul alb
mă îmbrac în noţiunea de ninsoare
îmi vine să rrrrâd
razele soarelui trec strada pisica încearcă să le prindă
se enervează încearcă de mai multe ori razele soarelui
au trecut strada pisica rămâne nedumerită
unde naiba s-au dus?
 
doi vrăbioi se aşază în faţa ferestrei ştiu
special să mă vadă :)

duminică, 1 ianuarie 2012

calendar 2012 (cu poze)

2 comentarii:
- depresie de 1 ianuarie -

nu mă atinge cu degetele nu
mă atinge cu buzele înmuiate în bere
nu-mi lăsa pe noptieră biletul cu ora la care
vrei să ne întâlnim în faţă la idem
 
eu astăzi sunt atât de ocupată filmez
sensurile giratorii trotuarele pentru o singură persoană
camerele video din faţa casei de cultură beculeţele colorate
arse stinse sparte
din copacii fără frunze fără foşnet fără scoarţa din care
îmi luam tămâia verde pentru tictacul inimii
 
afară e atât de multă linişte
totul e cenuşiu pleoapele îmi sunt atât de grele de sub ele
dispar sărbătorile colindele bomboanele din pomul de crăciun
revelionul
cozonacul cu mac îmi apare hidos în minte râde acum lăbărţat
pe coapsele mele
capul îmi atârnă când într-o parte când în alta mă dor muşchii
gleznele scârţăie indiscrete din stomac ies zgomote ciudate
mâinile şi picioarele îşi povestesc unele altora păţaniile
trecutei nopţi
 
neschimbată rămâne doar bucuria
de a-mi lăsa undeva
pe cer
semnătura,
 
marinela şerban