Pagini

vineri, 14 august 2009

Sunt fericită!

"Operă de geniu care nu apare decât o dată pe secol şi poate că o singură dată într-o cultură."(Al.Piru)

În sfârşit, am cumpărat-o! E a mea! Aşadar, nu ar trebui să intraţi în alertă dacă voi trece rar pe-aici. Mi-am propus să o citesc "cap-coadă". E adevărat că am citit din "Istoria" lui G. Călinescu de fiecare dată când am avut nevoie de vreo lucrare.

A venit momentul, ce-i drept, cam târziu, să-mi studiez mai temeinic propria cultură de care nu mi-e ruşine. Aducem mult prea mult tribut altor culturi ca şi cum a noastră nu ar avea ce oferi.

După aceea va veni rândul domnului Manolescu cu a sa "Istorie" critică... Înainte, precursorii!

Şi...
Iată ce-mi spune domnul G. Călinescu încă din Prefaţă: "Scriitorii noştri sunt în majoritatea cazurilor foarte puţin cunoscători ai literaturii naţionale şi refractari la comparaţiile în cerc închis. A lua drept coordonate într-un articol despre I. Barbu pe Conachi, Bolintineanu, Anton Pann pare un lucru scandalos şi jignitor. Un poet român se compară numai cu poeţi din afară, cu Edgar Poe, Malarme, Paul Valery. Şi totuşi metoda legitimă e cea dintâi."

Am întâlnit şi eu la unele lansări de carte strâmbături din nas atunci când vreun autor local era alăturat lui Bacovia, Blaga, Eminescu ori alţii. Să fie ruşinea atât de mare? Să fie într-atât de învechit poetul exilat Ienăchiţă Văcărescu încât să-i aruncăm în groapa istoriei literare Testamentul?

Testament literar

Urmaşilor mei Văcăreşti
Las vouă moştenire,
Creşterea limbei româneşti
Ş'a patriei cinstire!

Bune versuri de gravat pe frontispiciul Parlamentului, Guvernului şi Cotroceniului. Asta cu cinstirea patriei ar fi ca un blestem, nu?



4 comentarii:

Anonim spunea...

Sunt curioasa ce impresie iti va face, am auzit multe critici acide despre aceasta Istorie...
Spor la citit :)

Ela Roseni spunea...

Pentru a putea critica Istoria lui Călinescu ar trebui să cunosc contextul istoric al momentului apariţiei ei, luptele dintre cercurile literare, dintre membrii acestora. Se ştie că mulţi scriitori erau implicaţi politic, devotaţi anumitor ideologii sau pur şi simplu mânaţi de interese. Neavând fericirea să lucrez într-un domeniu cultural nu cred că voi avea timp să fac studii paralele. Aşadar, mă voi bucura de informaţiile călinesciene şi atât.
Bătăliile critice le voi lăsa pentru specialiştii în critică. Eu sunt...creatoare:)!

Ela Roseni spunea...

Nah, în timp voi încerca un studiu paralel între "Istoria" călinesciană şi cea manolesciană care se intitulează, totuşi, "critică". Din start se prevăd diferenţele.

Mircea Popescu spunea...

E greu sa nu devii fan. Incearca!