sâmbătă, 27 decembrie 2008

iarnă aşezată pe mănuşile mele

în fiecare an
mi-am cumpărat mănuşi
în fiecare an mi-a plecat iarna cu ele
în dinţi

de fiecare dată
ne-am muşcat precum două
lupoaice albe
în colinde
până la inimă -
fiecare pe limba ei

de omăt

5 comentarii:

Mihaela Chelaru spunea...

Mie una imi plac manusile viu colorate, prin autosugestie simt caldura chiar si cand frigul trece prin ele:).
O seara minunata sa ai!

ela roseni spunea...

Io, în fiecare an îmi pierd mănuşile...:)! La fel, stiloul şi umbrela! :)
O seară minunata şi ţie!

Stranger spunea...

Hahaha ... m-ai prins :)
Nu ... nu trec pe curat pe blogspot ... dora ca a fost perioada in care WB mai mult statea decat mergea si mi-am asigurat spatele ... sa zic asa.

Sarbatori fericite si un an nou plin de impliniri, bucurii si tot ce direste sufletul tau.

Sa ne auzim/citim cu bine.

ela roseni spunea...

Stranger:Asadar, n-am şansa să uit drumu' spre WB :)!

Stranger spunea...

Pai mai sunt atat de multi ramasi pe WB ... ar fi pacat sa uiti drumul ... si daca il vei uita o sa avem grija sa-ti amintim de el :)

Doar am zis de atatea ori ca nu plec de acolo decat cand crapa de tot sau ma dau afara.