luni, 15 iunie 2009

Videoclip ratat

mă plimb pe mare. pe strada mare a mării
mă opresc la o tonetă de îngheţată. îmi cumpăr
îngheţată de alge roz

pe lângă mine trec în galop patru căluţi de mare
patru căluţi de mare trag o trăsură cu patru doamne sirene
în pălăriile doamnelor sirene câţiva spiriduşi de pământ joacă table
pe mare e forfotă mare

cândând la chitare trece o şatră de gipsyfishes
peştimea-nnebunită se prinde în dans
peştimea sare în sus şi-n jos din soare în mare
din mare în soare

un rechin cu pletele albe
îşi aduce aminte de vânătorile tinereţii sale
aşezat pe-o bancă de corali purpurii citeşte
un volum de versuri optzeciste

sub Turnul Oceanului Verde
zace o lume uitată peste care a năvălit apa

îşi mai aduce cineva aminte de lume?

8 comentarii:

Viorica spunea...

Drags mea
In noaptea astasunt cam nostalgica, mi-amintesc de tineretea mea cand citeam poezii tot atat de frumoase ca ale tale. Multa inspiratie in continuare (eu stiu ca versurile vin de undeva, dincolo de noi...)

ela roseni spunea...

Soarele e de vina! Amvrut sa scriu ceva cu vulgaritati, cu iz politic si social si mi-a iesit cu pesti...:)

Carra spunea...

mai bine-ti iesea cu gemeni, sau cu un geaman, pe celalalt post il ocupa geamanul din mine

ela roseni spunea...

Carra, fata mea, din nou sunt enervata de cateva situatii externe. Desi nu e bine sa spun asta, daca maine s-ar infiinta o trupa paramilitara contra "martienilor" din palatele nostre m-as inscrie. kamikaze.Dar ce folos! Raul poate fi inlocuit oricand cu alt rau. Binele se gaseste mai greu.

Vania spunea...

Am încercat şi eu să-mi cumpăr o îngheţată de alge roz, dar mi-a cerut o perlă! M-am mulţumit cu alge verzi, alea de cinci ori mai iuţi decât hreanul, care se pun la sushi... Şi-am avut parte de-un videoclip înlăcrimat, dacă nu ratat întrutotul.

ela roseni spunea...

Vania, adevarat! Din ce in ce mai greu cu perlele! Si totusi! Cred ca ti-as fi dat una. Pentru scris! :)

Cristian_Ciopron spunea...

Bucuros sa te citesc din nou.

ela roseni spunea...

Salut, Cristian!
Si eu ma bucur de faptul ca prietenii virtuali nu m-au uitat.
Voi scrie mai rar pentru ca imi petrec majoritatea timpului liber la biblioteca unde nimic nu-mi poate distrage atentia de la studiu.
Cu slujbele + biblioteca mai ajung acasa pentru dus, somn, mancare etc...:)!