whisky, păsări şi albine

luna aceasta are frumuseţea ei

din paharul cu whisky zboară prigorii

zimbrii aleargă prin câmpia verde a ochilor lui

iar eu ţin în mână monede înscrise cu cele

zece porunci

pe care le închid în sertarul cu bufniţe din argilă aurie

acum că ai venit tu

s-au ascuns şi albinele în cărţile de tarot

ale necunoscutei prezicătoare

care a bandajat cu râsul ei vindecător 

călcâiul lui ahile

cel căutat de toată lumea

în pădurile de gesturi mitice

ale persefonei

mă săruţi pe umăr. el saltă duios

îşi ascunde aripa de prepeliţă abia ivită dintr-o

etichetă pe care este trecut preţul fiecărui vis

citim despre berze: în trecut

exista credinţa că berzele tinere

le susţineau pe cele mai vârstnice în timpul migraţiilor

ah! până şi berzele au povestea lor la masa fericirii

până şi berzele se bucură de glorie şi

mai au demnitate!

hai! ia-mă de mâna fără aripă

poate ne vor înconjura lişiţe crescute în piramide şi

ne vor rima buzele măcar

pe marginea paharului

cu whiskey