joi, 9 iulie 2009

tufe mucegăite

astăzi/am desenat/din minte/ultima zi din octombrie

am tot pictat pe o pânză năclăită cu alb
tufe mucegăite
am dat pe gât trei doze de red bull şi
nu mi-am luat zborul şi
mi-a fost ciudă că
am crezut în reclamele
prin care mi te-ai vândut

pe şosea

trec una după alta vitele
cu şoldurile din spate pline de bălegar
ah!cum să pictez asta
după ce am recitit scrisorile provinciale
dis-de-dimineaţă
sprijinită de abdomenul tău negricios

apropo de scrisori

am o ladă 60/30/30 plină cu scrisori
cândva îmi plăcea să scriu scrisori/despre orice/acum
în afară de poeme&citate&fişe de lectură&reţete culinare
nu-mi place să mai scriu nimic şi
nici nu-mi place să-mi văd numele scris
pe invitaţii de nuntă
habar n-am de ce!

mai bine fără nuntă/fără dar/fără nume
mai bine în pantaloni scurţi după mure coapte
mai bine printre tufe de zmeură/iubindu-ne-n surdină
mai bine cu feţele-ngropate/în brazda de iarbă crudă
mai bine cu tălpile goale/printre crăpăturile cărora/furnicile
îşi cară firimiturile de pâine/speriate de arşiţa deşertului de carne
răsărit în drumul lor

în sfârşit/mai bine hai să plecăm de-acasă până-n pânzele albe/şi
acolo/ am să desenez din minte cum le clădeai muşuroaie furnicilor

4 comentarii:

Cristian spunea...

O bucolica, o idila sardonica insa deloc blazata. Contrastele exista, in interiorul poemului, si ele fac imaginile sa functioneze. Minunat!

ela roseni spunea...

Nostalgiile...După 19 ani de stat la casă, pe sub poala pădurii...Amu'-s la oraş, în cutie...
Ca poem, scârţâie oleacă, însă mai tre' să lăsăm şi sufletuî să-şi facă pohta! :)

Vania spunea...

Tot la Octombrie mă gândeam. Cam de când a dat canicula...

ela roseni spunea...

Octombrie e luna mea! şi numai a mea!doar a mea!