vineri, 10 iulie 2009

sunt zile în care gândesc numai în versuri

câte poeme n-au rămas în minte

pe care/mergând pe stradă şi/întâlnind oameni/şi
oprindu-mă cu ei la discuţii/le-am uitat

iar acum e noapte/mă uit la un badea/galben-păpădiu
ceva mişcă draperia şi/nu e adierea nopţii
e izvorul ei/intrându-mi în cameră şi/
bătându-mi în pereţi/cuie de apă/în care-şi suspendă
ceasurile/unul câte unul

badea rămâne păpădiu/în infinit/pe ecran
în balconul din faţă/bufniţa vecinului/ înjură
pe limba ei de bufniţă regimul/pseudodemocratic
în infinit

eu? eu găsisem un fir de aţă-n pat
şi/făceam noduri/cu nuferi/fluierând
în...

în infinit/nu era nimeni lângă mine/fiindcă tu
erai suspendat pe treptele barului/cu vezica plesnind
de bere/mângâind ţâţele unei năluci/pitită în
imaginaţia ta/infinită

în imaginaţia mea/infinită/
rulau amintiri cu paulina şi cezar /iar
un câine vişiniu lătra/cu glas de vioară/
în...

2 comentarii:

Cristian_Ciopron spunea...

Un oportun cuvant despre Cezar Ivanescu.

ela roseni spunea...

L-am preţuit...Pardon,îl preţuiesc...