Cu brăţări galbene desenate pe glezne

joi, 14 aprilie 2011

Cu brăţări galbene desenate pe glezne

am văzut asta într-o dimineaţă mohorâtă de aprilie

când muşcam din ultimul măr eco al anului trecut

cineva a cules păpădii. apoi le-a aruncat în noroi

o pasăre-ţesător zbura încoace-încolo pe un cal de aer

ochii i s-au făcut mari. păpădiile au început să ţopăie

au plecat împreună

zgomotele oraşului s-au dizolvat în primul fulger

iar eu mă întrebam: "cum naiba a ajuns pasărea asta aici?"

mestecam năzdrăvănia în mintea mea şi mă bucuram că

am observat totul fără să tulbur somnul umbrelor

adormite între cojile ideilor zilei de ieri

n-am închis fereastra toată ziua

pasărea-ţesător intra-ieşea. lua cu ea pensule frunze uscate

rădăcini de stejari platourile de gresie clopoţeii pisicii

pâinea de pe masă

iar eu...eu nimic n-am păstrat pentru mine

8 comentarii:

C a r R a spunea...: Ultimul mar eco, ecoul mut al ultimului mar,
imi ploua cu samburii de mar - pe umar,

recunosc, am cules pana si ultima papadie,
si la cererea generala le-am innoroiat...

dar nu ma chema cal de aer, ci cal de fier:
asa minciuna mai rar, poluarea dizolvata!?!

este eterna, interna, inima de cal de fier.
ofer companie, pardon "Campanie anti-zgomot"!; 15 aprilie 2011 la 13:45
Ela Roseni spunea...: Nah, fost-a al meu tată şi adusu-mi-a mere cu locatari! :))))) Clar, erau eco! Ăia nu stau unde-i cu pudră...:); 15 aprilie 2011 la 14:52
C a r R a spunea...: citind ultimul vers si vazand ca nu ai pastrat nimic pentru tine, mi-am zis, trebuie sa compenseze cumva - vorba aia luminata Celor ce daruie li se va darui: asa ca, esti castigata, mere, locatari... m-a inspirat un spirit ecologist; 15 aprilie 2011 la 15:18
Unknown spunea...: mi-au placut...

[o pasăre-ţesător zbura încoace-încolo pe un cal de aer...

...am observat totul fără să tulbur somnul umbrelor
adormite între cojile ideilor zilei de ieri]

o zi buna!
marius; 18 aprilie 2011 la 04:13
Ela Roseni spunea...: Marius, puţin SF, nu? În cele din urmă, am putea afirma că poezia promovează SF-ul. Câte chestii se întâmplă în poezie! :))); 18 aprilie 2011 la 10:00
Anonim spunea...: Pasarea lira, a lui Prevert, zboara spre copilul Blaga ce rade: " Intelepciunea si iubirea mea e jocul!"
Strangand in mana-i mar muscat, "E ultimul ea zise... Si-n primavara-ntarziat din toamna altor vise o pasare... un tesator: mai este oare vreme? Sa mai adun macar un ceas in cuibele de pene...un ou, un singur ou de o albeata pura! Si astfel sa ma schimb in nou, sa fiu iar o "presura"...!"
Asa gandea intr-o zi noruasa de sfarsit de aprilie... Liliacul isi deschidea mireasma, fara grija zapezii din mai! O alta luna, cu mult mai mohorata...; 9 mai 2011 la 20:35
Anonim spunea...: Pasarea lira, a lui Prevert, zboara spre copilul Blaga ce rade: " Intelepciunea si iubirea mea e jocul!"
Strangand in mana-i mar muscat, "E ultimul ea zise... Si-n primavara-ntarziat din toamna altor vise o pasare... un tesator: mai este oare vreme? Sa mai adun macar un ceas in cuibele de pene...un ou, un singur ou de o albeata pura! Si astfel sa ma schimb in nou, sa fiu iar o "presura"...!"
Asa gandea intr-o zi noruasa de sfarsit de aprilie... Liliacul isi deschidea mireasma, fara grija zapezii din mai! O alta luna, cu mult mai mohorata...; 9 mai 2011 la 20:35
Anonim spunea...: Am si io o pasăre liră :)
http://elaroseni.blogspot.com/2009/06/la-taifas-cu-pasarea-lira.html; 10 mai 2011 la 21:32