Am impresia, uneori, că trebuie doar să pocnesc din degete de trei ori şi un miracol va avea loc.
Încep, în fiecare zi, prin a fi nefericită şi, pentru că nu ştiu ce înseamnă asta, seara sunt fericită, fără să ştiu de ce, of course.
Sunt tânără şi sunt moartă după misogini. Îmi place să provoc misoginii, îmi place să-i las să se simtă confortabil şi siguri pe ei după care le trântesc câte-un rânjet - am dinţi minunaţi -, iar ei rămân cu o faţă lungă de care încep să-i trag. Să nu se laude că mi-au tras-o ei. Faţa!
Dar mi-o trage, zi de zi, statul. Căruia îi lustruiesc pantofii, lucru pentru care nu mă pot ierta uşor.
23.10.2008
Încep, în fiecare zi, prin a fi nefericită şi, pentru că nu ştiu ce înseamnă asta, seara sunt fericită, fără să ştiu de ce, of course.
Sunt tânără şi sunt moartă după misogini. Îmi place să provoc misoginii, îmi place să-i las să se simtă confortabil şi siguri pe ei după care le trântesc câte-un rânjet - am dinţi minunaţi -, iar ei rămân cu o faţă lungă de care încep să-i trag. Să nu se laude că mi-au tras-o ei. Faţa!
Dar mi-o trage, zi de zi, statul. Căruia îi lustruiesc pantofii, lucru pentru care nu mă pot ierta uşor.
23.10.2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu